A PHP Error was encountered

Severity: Notice

Message: Only variable references should be returned by reference

Filename: core/Common.php

Line Number: 257

A PHP Error was encountered

Severity: 8192

Message: mysql_connect(): The mysql extension is deprecated and will be removed in the future: use mysqli or PDO instead

Filename: config/routes.php

Line Number: 67

ROMÂNI CELEBRI: Savantul Ioan Cantacuzino
 

Fii la curent cu toate noutatile!

Facebook Twitter Google+

 

- It happens the same everywhere around the world. (The Yard)

-I was invited somwhere in the wold, by a friend, my friend make a lot of promisses. Promises which prefer to forget, now. He live in a house with several apartaments, with a shared courtyard. Since I am hosted here, and waith the promises come true, I see the same general dirt in the yard. - Time passes by working better. I said, and I grabbed with enthusiasm to clean. Gathering dried laves, collecting papers, sweep. A Lady , neighbour Lady, asked me, very surprised what I doing there . - Cleaning the yadr. I answered. - Because we get a lot of dirt in the house. - Yes she sayd. And she explained that the man who is responsable with cleaning dose not do his job. The inhabitants of the house will make a meeting, and they will solve the problem. This very ugly problem . - OK. I said, she left. While I cleaning the yard, I think what will happen now ? The man will be judjed, they will fire him . However, it is his duty. Or not ? I have collected numerous remnants of cigarettes, Ice cream papers, ...... Did we not have to respect the work of others ? - I asked myself. Why ?. 

- Maybe the man can not chase after everyone. And it looked like in the yard, is a competition. - Who throw more rubbish. It is easy to criticize, it is harder to help. For example: - do not throw trash in the yard. But, it is easier to judge . - This happen every day wherever in the world. We are different characters, but the same different caracters live worldwide, the only thing that is different is the country in which we live. Or where we come from. Richer country , or a poorer country. And it's good, they are poor countries, - We have forgotten how cleaning. They will do it. While I was cleaning, listening the album, The Wall (Pink Floyd and it fit well in the current situation.) I just remembered, my friend promises . - " Our home , our food , our work , life together ........." Yeah sure . Now my friend says he promised to much. In other words . Get out. Or , I 'm bored with this new toy. Thank God that we are not all the same. We are different characters. I have favorite quotes : - "Accept the things to Which fate binds you, and love the people with Whom fate brings you together , but do so with all your heart . " .... "Where I live if someone Gives you a hug it's from the heart . "...To tell the truth, I was very well tolerated in this house, I did not missed anything, for a time. Now my days are counted here, I think I've become an unwanted ghost. A sort trash. Why people do not understand, that promises must be respected. As a man's life may depend on promises. Those who are educated in the virtual world, forget the true world. - "Love all, trust a few, do wrong to none." - - I do not want to hurt anyone, especially my friends, my friend. I keep the pleasant memories. (Because it was. I was accepted and helped for a while. I must admit that. ) My friend wants to help me, even now. He'll tolerate my presence in the area. What great luck I have. Stupidity and reign are paid. I feel it now. - I continue to clean away, maybe I'll manage to clean, in my soul and in others soul. Maybe. But life will never forgive this fatal mistake, why I trusted my friend. Why ? - Because things are linked together, promise and trust. Okay, time to go, I do not accept any false help, and promises more. I'm going to clean in to another world.

 

Home »

ROMÂNI CELEBRI: Savantul Ioan Cantacuzino

ROMÂNI CELEBRI: Savantul Ioan Cantacuzino

ROMÂNI CELEBRI: Savantul Ioan Cantacuzino
 

Fiul politicianului Ion C. Cantacuzino, Ioan Cantacuzino (1863-1934) a urmat cursurile Liceului "Louis le Grand" (1879-1882) din Paris. Ulterior, a făcut studii de filosofie la Sorbona (1882-1885), de ştiinţe naturale (1886-1891) şi de medicină (1887-1894) la Paris, luându-şi doctoratul în medicină în 1894.

A obţinut titlul de doctor, cu teza "Recherches sur le mode de destruction du vibrion cholérique dans l'organisme", conform Dicţionarului "Membrii Academiei Române 1866/2003" (Ed. Enciclopedică/Ed. Academiei Române, Bucureşti 2003).

A făcut un stagiu la Institutul Pasteur din Paris (1892-1894), unde a fost asistentul biologului rus I. Mecinikov (1845-1916), laureat al premiului Nobel pentru medicina în anul 1908.

A fost profesor de morfologie animală la Facultatea de Ştiinţe a Universităţii din Iaşi (1894-1896).

În 1895 s-a întors la Institutul Pasteur, unde a realizat cercetări ştiinţifice (1895-1901). Revine în ţară la catedra de medicină experimentală din cadrul Facultăţii de Medicină din Bucureşti (1901-1934) şi înfiinţează Laboratorul de Medicină Experimentală (1901), conform prezentării publicate de site-ul Spitalului Clinic "Dr. I. Cantacuzino", www.spitalul-cantacuzino.ro.

A ocupat funcţiile de director general al Serviciului Sanitar al României (1907-1910), şef al Directoratului Sănătăţii Publice, Civile şi Militare (1917-1918), director al Institutului de Seruri şi Vaccinuri, din Bucureşti, înfiinţat în 1921 din iniţiativa sa, conform Dicţionarului "Membrii Academiei Române 1866/2003". A făcut parte din guvernul condus de Nicolae Iorga, ca ministru al Muncii, Sănătăţii, Ocrotirii Sociale (18 aprilie 1931-31 mai 1932), iar în 1931 a fost ales şi senator. În timpul mandatului de ministru, a elaborat Legea reglementării muncii în porturi şi a finanţării luptei contra tuberculozei din beneficiile Loteriei de Stat, se arată în volumul ''Guverne şi guvernanţi (1916-1938)'', autori Ion Mamina şi Ioan Scurtu ( Bucureşti, 1996).

S-a implicat în viaţa politică şi a devenit, din 1907, membru al Partidului Naţional Liberal. În perioada neutralităţii României (1914-1916) s-a manifestat ca fervent adept al intrării în război de partea Antantei. A fost mobilizat ca medic colonel, în cursul războiului de întregire (1917). A militat pentru reîntregirea ţării. În iunie 1918, a plecat la Paris, unde a activat pentru susţinerea cauzei naţionale. La 24 august/6 septembrie 1918 a avut loc o adunare a românilor aflaţi în Franţa, iar în cadrul acesteia a fost elaborată şi aprobată o moţiune semnată de 114 persoane, între care dr. Ion Cantacuzino, Vasile Lucaciu, P. Brătăşanu, Ioan Ursu, Vasile Stroescu ş.a. Documentul recomanda pe dr. Ion Cantacuzino şi pe Vasile Lucaciu pentru a discuta cu autorităţile aliate chestiunea românească'' ca să susţină în numele nostru interesele şi idealurile neamului românesc pentru unirea tuturor românilor într-un singur stat naţional'', se arată în volumul ''Luptători sub steagul Marii Uniri. Activitatea românilor aflaţi în străinătate 1916-1920'' (Constantin I. Stan, Ed. Paideia, Bucureşti, 2010). În septembrie 1918, dr. Ion Cantacuzino, alături de Vasile Lucaciu au adresat generalului francez Franchet d'Esperey un memoriu în numele emigraţiei române din Paris, exprimându-şi satisfacţia în legătură cu victoriile aliaţilor pe câmpul de luptă şi încrederea că aceştia vor sprijini România în realizarea aspiraţiilor sale.

S-a numărat, totodată, printre membrii Consiliului Naţional al Unităţii Române, creat la Paris la 20 septembrie/3 octombrie 1918 şi al cărui preşedinte era Take Ionescu. De asemenea, a făcut parte şi din delegaţia României la Conferinţa de pace de la Paris (1919).

Fondator al şcolii româneşti de imunologie şi patologie experimentală, a militat pentru consolidarea fundamentelor biologice ale medicinii teoretice şi practice. Vocaţia sa de fondator şi de mare organizator a fost demonstrată prin înfiinţarea de instituţii şi publicaţii - "Revista ştiinţelor medicale" (1905), "Annales de biologie" (1911) şi "Archives roumaines de pathologie expérimentale et de microbiologie" (1928).

Savantul român a desfăşurat o bogată activitate de cercetare privind vibrionul holeric şi vaccinarea antiholerică, imunizarea activă, împotriva dizenteriei şi febrei tifoide, etiologia şi patologia scarlatinei, conform istoricului publicat de Spitalul Clinic "Dr. I. Cantacuzino".

Din 1896, şi-a publicat lucrările despre sistemele şi funcţiile fagocitare în regnul animal. Lui i se datorează introducerea noţiunii de imunitate prin contact. Cea mai de seamă contribuţie o reprezintă obţinerea primei modificări ereditare în bacteriologie, prin folosirea unui transformator, obţinut prin metode fizice (filtrare şi căldură), explică Dicţionarul "Membrii Academiei Române 1866/2003".

A fost un remarcabil organizator al luptei antiepidemice, demonstrând această abilitate şi în campania împotriva tifosului exantematic şi holerei, în timpul Primului Război Mondial (1916 - 1917). A coordonat primele campanii antimalarice, din România, fiind un pionier european al acestor acţiuni. Pe baza concluziilor cercetărilor privind vibrionul holeric, Ioan Cantacuzino a inventat o metodă de vaccinare antiholerică în masă în plină epidemie. Aceasta metodă - "marea experienţă românească de vaccinare" - este şi în prezent folosită în ţările unde se mai semnalează cazuri de holeră.

Datorită lui Ioan Cantacuzino, România a fost a doua ţară din lume, după Franţa, care a introdus, în 1926, vaccinul BCG ("Bacilul Calmette-Guérin") ce conţine germeni cu virulenţă atenuată, pentru vaccinarea profilactică contra tuberculozei a nou-născuţilor, arată Spitalul Clinic "Dr. I. Cantacuzino".

A fost ales membru corespondent (24 mai 1911), apoi membru titular (30 mai 1925) al Academiei Române, potrivit dicţionarului "Membrii Academiei Române (1866-2003)". A deţinut calitate de membru şi în Comitetul de Igienă al Ligii Naţiunilor (1923), al Societăţii de Biologie şi al celei de Patologie Exotică franceze, al Academiei de Ştiinţe din Paris şi al Academiei de Medicină din Bruxelles.

Renumite universităţi i-au acordat titlul de Doctor honoris causa - Lyon (1922), Bruxelles (1924), Montpellier (1930), Atena (1932) şi Bordeaux (1934). A fost distins cu titlul de Comandor al Legiunii de Onoare (1917).

AGERPRES/(Documentare - Roxana Mihordescu; editor: Marina Bădulescu, editor online: Simona Aruştei)

2019-04-18 09:00:00
AGERPRES

Comentarii

Comenteaza la aceasta stire!