A PHP Error was encountered

Severity: Notice

Message: Only variable references should be returned by reference

Filename: core/Common.php

Line Number: 257

A PHP Error was encountered

Severity: 8192

Message: mysql_connect(): The mysql extension is deprecated and will be removed in the future: use mysqli or PDO instead

Filename: config/routes.php

Line Number: 67

INTERVIU Kelemen Hunor: Președintele trebuie să fie un arhitect, nu un șef de șantier nevrotic
 

Fii la curent cu toate noutatile!

Facebook Twitter Google+

 

- It happens the same everywhere around the world. (The Yard)

-I was invited somwhere in the wold, by a friend, my friend make a lot of promisses. Promises which prefer to forget, now. He live in a house with several apartaments, with a shared courtyard. Since I am hosted here, and waith the promises come true, I see the same general dirt in the yard. - Time passes by working better. I said, and I grabbed with enthusiasm to clean. Gathering dried laves, collecting papers, sweep. A Lady , neighbour Lady, asked me, very surprised what I doing there . - Cleaning the yadr. I answered. - Because we get a lot of dirt in the house. - Yes she sayd. And she explained that the man who is responsable with cleaning dose not do his job. The inhabitants of the house will make a meeting, and they will solve the problem. This very ugly problem . - OK. I said, she left. While I cleaning the yard, I think what will happen now ? The man will be judjed, they will fire him . However, it is his duty. Or not ? I have collected numerous remnants of cigarettes, Ice cream papers, ...... Did we not have to respect the work of others ? - I asked myself. Why ?. 

- Maybe the man can not chase after everyone. And it looked like in the yard, is a competition. - Who throw more rubbish. It is easy to criticize, it is harder to help. For example: - do not throw trash in the yard. But, it is easier to judge . - This happen every day wherever in the world. We are different characters, but the same different caracters live worldwide, the only thing that is different is the country in which we live. Or where we come from. Richer country , or a poorer country. And it's good, they are poor countries, - We have forgotten how cleaning. They will do it. While I was cleaning, listening the album, The Wall (Pink Floyd and it fit well in the current situation.) I just remembered, my friend promises . - " Our home , our food , our work , life together ........." Yeah sure . Now my friend says he promised to much. In other words . Get out. Or , I 'm bored with this new toy. Thank God that we are not all the same. We are different characters. I have favorite quotes : - "Accept the things to Which fate binds you, and love the people with Whom fate brings you together , but do so with all your heart . " .... "Where I live if someone Gives you a hug it's from the heart . "...To tell the truth, I was very well tolerated in this house, I did not missed anything, for a time. Now my days are counted here, I think I've become an unwanted ghost. A sort trash. Why people do not understand, that promises must be respected. As a man's life may depend on promises. Those who are educated in the virtual world, forget the true world. - "Love all, trust a few, do wrong to none." - - I do not want to hurt anyone, especially my friends, my friend. I keep the pleasant memories. (Because it was. I was accepted and helped for a while. I must admit that. ) My friend wants to help me, even now. He'll tolerate my presence in the area. What great luck I have. Stupidity and reign are paid. I feel it now. - I continue to clean away, maybe I'll manage to clean, in my soul and in others soul. Maybe. But life will never forgive this fatal mistake, why I trusted my friend. Why ? - Because things are linked together, promise and trust. Okay, time to go, I do not accept any false help, and promises more. I'm going to clean in to another world.

 

Home »

INTERVIU Kelemen Hunor: Președintele trebuie să fie un arhitect, nu un șef de șantier nevrotic

INTERVIU Kelemen Hunor: Președintele trebuie să fie un arhitect, nu un șef de șantier nevrotic

 

Candidatul UDMR la Președinție, Kelemen Hunor, crede că șeful statului trebuie să fie un arhitect respectat, cu o viziune de ansamblu, nu ''un șef de șantier nevrotic'', și este de părere că se impune o restrângere a atribuțiilor acestuia, ''într-o Românie mai puțin prezidențială și mai mult parlamentară'', însă el trebuie ales, în continuare, în mod direct.

Foto: (c) Sorin LUPȘA / AGERPRES FOTO

Într-un interviu acordat AGERPRES, liderul UDMR spune că se vede un președinte al oamenilor, deschis și serios, care se va concentra pe o politica externă echilibrată și consecventă, și dă asigurări că educația, sănătatea, cultura, solidaritatea socială și infrastructura vor fi principalele obiective ale mandatului său.

El vorbește și despre proiectul de autonomie lansat recent de UDMR, despre modificarea Constituției, dar și despre întărirea parteneriatului cu SUA și stabilirea unor relații mai strânse cu statele din fostul bloc comunist. Președintele UDMR constată că în această campanie se vorbește foarte mult despre agenții acoperiți și deloc despre viitorul agenților economici.

AGERPRES: Ce v-a determinat să intrați în cursa electorală prezidențială și ce vă recomandă pentru funcția supremă în stat?
Kelemen Hunor: Am intrat în competiția prezidențială cu o viziune foarte clară despre viitorul României și rolul comunității maghiare din această perspectivă. Pe tot parcursul campaniei am vorbit despre aceste două aspecte inseparabile. Am spus oamenilor de orice etnie că vreau o Românie puternică în regiune, în care comunitățile locale își decid viitorul și nu Bucureștiul le dictează soarta, o țară care are încredere în cetățenii ei și în capacitatea fiecăruia de a genera prosperitate. Mi-aș dori, totodată, o țară puternică și respectată în Europa, o Românie care își respectă cetățenii, în care oamenii sunt apărați de stat și nu sunt supușii lui. Am convingerea că eu sunt alegerea cea bună pentru cei care cred în aceste valori. Mă bazez și pe votul celor care cred într-o Românie în care mândria regională este o valoare și nu o caracteristică de ascuns sub preș. Mă văd un președinte deschis, serios, care privește toate problemele în mod echilibrat, un președinte al oamenilor.

AGERPRES: Care este principalul rol al șefului statului?
Kelemen Hunor: Conform actualei Constituții, președintele, garantul independenței naționale, al unității și al integrității teritoriale a țării, veghează la buna funcționare a autorităților publice și în acest scop exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate. Pe plan extern încheie tratate internaționale în numele României, negociate de Guvern, și le supune spre ratificare Parlamentului.

Rolul de mediator este cel stabilit și de condițiile legislative actuale, cu toate că de zece ani încoace acest rol a fost interpretat altfel. Președintele nu trebuie să fie șeful de șantier nevrotic, el trebuie să fie arhitectul respectat, cu o viziune de ansamblu. Mai întâi de toate trebuie să schimbăm această percepție eronată, precum că el ar fi o entitate superioară, aflată deasupra tuturor chestiunilor care se întâmplă în această țară. Nu este așa. Nici actuala Lege fundamentală nu-i permite acest lucru. Parlamentul și Guvernul au, de fapt, sarcini și atribuții mai accentuate și va trebui să consolidăm și mai mult acest fapt. În momentul de față ambele instituții au o imagine cât se poate de nefavorabilă și se uită foarte ușor faptul că, spre exemplu, membrii Parlamentului, ca și președintele României, sunt aleși nemijlocit și uninominal prin voința cetățenilor. Dacă nu se respectă regulile de bază, instituții importante ale democrației ies șifonate din acest joc perpetuu, lezând statul de drept. Iar această situație nu mai poate continua, fiindcă pune în pericol viitorul țării.

AGERPRES: Credeți că este oportună revizuirea Constituției în sensul modificării modalității de alegere a președintelui țării și a atribuțiilor acestuia?
Kelemen Hunor: Susțin modificarea Constituției și în sensul restrângerii atribuțiilor președintelui, într-o Românie mai puțin prezidențială și mai mult parlamentară. Nu aș modifica, însă, alegerea directă. În aceste condiții, președintele nu trebuie lăsat să existe doar ornamental, dar trebuie să înțeleagă foarte bine limitele acestei funcții. E nevoie de un președinte implicat, dar în sensul cel mai nobil al cuvântului — un președinte al oamenilor, al interesului tuturor — și nu de un șef de stat sau lider al unui grup politic care a câștigat prezidențialele.

Atribuțiile președintelui trebuie mult clarificate constituțional și diferențiate total de cele ale Executivului, pentru eliminarea blocajelor interinstituționale din ultimii ani. Pe plan extern, spre exemplu, la Consiliul European ar trebui să meargă prim-ministrul, pentru a discuta problemele executive care se dezbat acolo, președintele păstrându-și partea de atribuții reprezentative pentru România.

AGERPRES: Ce alte modificări ale Legii fundamentale se impun?
Kelemen Hunor: Există o reglementare în textul actualei Constituții care întrece orice imaginație și care le interzice noilor generații să gândească. Este vorba despre interdicția explicită de a opta pentru o altă formă de statalitate, chiar și în condițiile unei eventuale voințe a majorității populației. Principial vorbind, este inacceptabil faptul că niște domni și doamne, la începutul anilor '90, s-au substituit unei forțe transcendentale și au conceput o astfel de interdicție care nu există niciunde în lumea modernă. Fiind vorba despre excesul de putere al legiuitorilor, ar fi primul lucru pe care l-aș schimba.

O altă modificare ar fi cea legată de sintagma de ''stat național'', a cărei falsitate UDMR a demonstrat-o încontinuu de două decenii și jumătate. Nu trebuie să mergem foarte departe, ajunge dacă aruncăm o privire asupra listei de candidați la aceste alegeri prezidențiale.

Printre altele, într-o nouă Constituție, aș reglementa separarea atribuțiilor celor două Camere și ca Senatul să devină Camera Regiunilor, cu o reprezentare diferită, conform principiului proporționalității. Parlamentul trebuie să devină mai puternic — de exemplu să se renunțe la ordonanțele de urgență. Constituția trebuie să se adreseze oamenilor, pentru că statul însuși este o comunitate a cetățenilor, și nu suma instituțiilor.

AGERPRES: Ce vă propuneți în materie de politică externă?
Kelemen Hunor: Un aspect important al activității mele de președinte s-ar concentra pe principiul că România trebuie să aibă în exterior aprecierea pe care o merită. Mai bine zis — o politică externă echilibrată și consecventă, fără suișuri și coborâșuri, care nu pot fi permise când e vorba de relația cu partenerii internaționali, care, pe bună dreptate, se așteaptă să nu ne tot schimbăm poziția. Fiind unul dintre cele mai însemnate state europene — ca teritoriu și ca număr de locuitori — și cu o poziție geostrategică extrem de importantă, România trebuie să aibă toate șansele să fie respectată la adevărata ei valoare. Nu trebuie să uităm nici de faptul că în imediata noastră vecinătate se poartă un război crunt, în care sunt sacrificate vieți nevinovate pe altarul unei percepții eronate asupra statalității și a drepturilor comunităților care trăiesc pe teritoriul unui stat.

Pe de altă parte, susțin menținerea și întărirea Parteneriatului strategic cu SUA, partener tradițional al României. Și nu trebuie să uităm nici de faptul că țara noastră este un furnizor de securitate și asigură stabilitatea în regiune, în calitate de stat membru al NATO. Este o poziție importantă care ar merita o atenție sporită. Totodată, stabilirea unor relații mai strânse cu statele din fostul bloc comunist, incluzând și țările baltice, ar fi una dintre prioritățile mele în calitate de președinte. În ceea ce privește viitorul Uniunii Europene, susțin o orientare spre Statele Unite ale Europei, cu instituții puternice care au atribuții bine definite.

AGERPRES: Cum credeți că va influența relația dintre România și Ungaria dezideratul de autonomie al comunității maghiare?
Kelemen Hunor: Nu cred că va influența în vreun fel și vă spun și de ce: ținutul secuiesc este și va rămâne parte integrantă a României, fapt menționat cât se poate de clar și ferm deja în partea introductivă a proiectului de statut al autonomiei. Pe lângă acest aspect, trebuie să recunoaștem că România și Ungaria au o istorie europeană comună cu legături puternice. Este în interesul ambelor părți să aibă o comunicare continuă și echilibrată în toate domeniile, inclusiv în privința proiectelor de dezvoltare transfrontalieră, susținută foarte accentuat și de tendințele din interiorul UE. Cu toate acestea, relația dintre cele două țări necesită o oarecare întărire: tradiția ședințelor comune ale celor două Guverne și cea a întâlnirilor bilaterale ar trebui să reintre în centrul atenției de ambele părți. UDMR a fost întotdeauna adeptul unei relații mai strânse și a ajutat în decursul acestor două decenii și jumătate la consolidarea parteneriatului româno-maghiar.

AGERPRES: Care va fi poziția dumneavoastră, în cazul în care veți ajunge la Cotroceni, față de inițiativa cetățenească Minority SafePack, în condițiile în care MAE român susține poziția Comisiei Europene, potrivit căreia Uniunea Europeană nu are competențe atribuite în baza tratatelor fundamentale, iar drepturile minorităților sunt reglementate de legislația națională?
Kelemen Hunor: Nu este indiferentă pentru România, în ansamblul ei, existența unui astfel de pachet de legi valabil la nivel european. Iar poziția României ar trebui să se schimbe în mod favorabil și în interesul românilor care trăiesc în Valea Timocului și Ucraina. Cred că niște măsuri de siguranță le-ar face și lor viața mai ușoară, iar păstrarea identității nu ar fi o speranță efemeră, ca în momentul de față. Nici la noi situația nu e tocmai ideală, fiindcă reglementările în privința drepturilor minorităților există doar la modul teoretic, în textul legii, dar nu se aplică în foarte multe cazuri și nici nu se sancționează neaplicarea lor. Vă pot enumera două exemple elocvente: Legea Educației, în cazul Universității de Medicină și Farmacie din Târgu-Mureș, și Legea Administrației Publice, care garantează folosirea limbii materne în instituțiile publice. Din aceste două motive — nemaivorbind de alte astfel de exemple — mi se pare o ipocrizie enormă să ni se spună: ''La modul teoretic aveți drepturi, ce vă mai trebuie și în realitate?''

Demnitari serioși din această țară se fălesc cu faptul că minoritățile au garantate toate drepturile. Aș fi tare curios ce ar spune aceștia dacă ar face parte dintr-o comunitate minoritară și aici nu mă refer la domnul Iohannis. Împotriva unor astfel de abordări avem nevoie, la nivelul Uniunii Europene, de un pachet de legi care oferă un cadru, dar și o recomandare fermă sau chiar mai mult, o obligație pentru toate statele membre UE. Soarta acestei inițiative nu este decisă încă nici la noi, nici în Uniunea Europeană. Vor urma și alte luări de poziție.

AGERPRES: În programul dumneavoastră de campanie este prezent și proiectul de autonomie, făcut public recent. În acest proiect legislativ nu există niciun articol care să facă referire la măsuri concrete pentru păstrarea identității românilor din zonă. Ce veți face din acest punct de vedere?
Kelemen Hunor: Trebuie să fie vorba despre o dezinformare privind conținutul documentului. Acest proiect nu cuprinde doar măsurile, ci oferă și garanții pentru păstrarea identității comunității românești din zonă. Ba chiar aș putea spune că oferă o serie de avantaje și datorită faptului că modelul la care ne-am raportat noi, cel din Tirolul de Sud, urmărește exact acest lucru: nicio comunitate care trăiește în regiunea autonomă nu ar putea decide în privința instituțiilor importante păstrării identității celeilalte comunități, iar reprezentarea comunității va fi garantată proporțional în toate forurile importante ale autonomiei. În campania mea am vorbit detaliat despre aceste drepturi și garanții la dezbaterile care au avut loc în Gheorgheni, Oradea și Miercurea Ciuc. Pot să vă liniștesc, ne-am gândit foarte serios și la acest aspect. Consiliul Județean Harghita are inițiative proprii în privința asigurării de drepturi pentru comunitatea românilor din zonă, chiar la nivelul deciziilor administrative cotidiene. Aceste reguli sunt deosebit de importante în raportul majoritate / minoritate, întrucât garanțiile pe care le asigură autoritățile din Covasna și Harghita românilor care trăiesc în zonă trebuie să fie la fel cu cele asigurate maghiarilor care trăiesc în diaspora internă.

AGERPRES: În statutul special al ținutului secuiesc se prevede că toți angajații din domeniul public trebuie să cunoască limba maghiară. Nu considerați că măsura este discriminatorie pentru angajații români care nu vorbesc limba maghiară?
Kelemen Hunor: Haideți s-o luăm invers: nu considerați că starea actuală este discriminatoare la adresa maghiarimii, în condițiile în care România are lege în vigoare care garantează dreptul folosirii limbii materne în administrație, iar țara a adoptat ratificarea unor tratate europene și internaționale care se referă exact la acest drept, dar acestea nu sunt aplicate? Vedeți dumneavoastră, aceste drepturi n-ar trebui să depindă de starea de spirit a unui funcționar din administrația publică și mi se pare normal că noi am luat toate măsurile de siguranță pentru ca acest fapt să nu se perpetueze în timp. Dacă am putea privi acest aspect ca niște cetățeni europeni, fără accente emoționale est-europene, atunci am putea spune că învățarea limbii maghiare ar putea fi un criteriu atractiv, și nu unul restrictiv, pentru oricine vrea să se angajeze într-o astfel de instituție. Peste tot în lume, angajații din domeniul public cunosc limba comunității cu care interacționează zilnic. Deseori fără să fie obligați de lege, doar din respect.

AGERPRES: Cum explicați faptul că proiectul de autonomie promovat de UDMR a fost criticat de mai multe organizații maghiare?
Kelemen Hunor: Mi se pare normal. Proiectul se află în dezbatere publică și chiar noi, cei din UDMR, am lansat un apel pentru perfecționarea textului propus, cu mențiunea că principiile de bază solide ale conceptului nu le vom schimba. A trecut vremea comunismului în care ne-am temut de reacții opuse cu o frică viscerală. Din fericire, acum toată lumea poate să spună tot ce are pe suflet fără să aibă parte de represalii. Și aici nu mă refer doar la maghiari, ci și la românii care vor să-și exprime un punct de vedere rațional, fără accente emotive, cu totul irelevante aici, fiind vorba de un proiect de lege.

AGERPRES: Cele două mari alianțe occidentale — NATO și UE — au transmis semnale tot mai clare de descurajare a acțiunilor extremiste. Cum veți acționa, dacă veți ajunge președintele țării, pentru descurajarea unor astfel de acțiuni?
Kelemen Hunor: Mai întâi de toate, prin încurajarea pluralismului. Sănătatea ideologică a unei societăți depinde de multitudinea opiniilor asupra subiectelor importante din spațiul public. Pentru că din moment ce se interzice luarea de poziție, de orice fel, încep să apară extremismele. Este o regulă veche de când lumea, iar noi nu trebuie să descoperim zilnic evidența. Sunt tipare vechi, funcționale, pe care le putem folosi și noi cu iscusință, iar ele vor aduce efectul scontat. Eu aș dori să fiu un președinte european și de modă veche, echilibrat și vertical, respectând cetățeanul și diversitatea de opinie.

AGERPRES: Ce se întâmplă dacă votul din 2 noiembrie nu va reconfirma procentul de 6% al UDMR și poziția de lider al comunității maghiare?
Kelemen Hunor: Relația dintre comunitatea maghiară și UDMR de 25 de ani încoace se bazează pe încredere. Este o valoare fără de care nicio relație, nici măcar cea de prietenie sau cea conjugală, nu poate funcționa. Oamenii din comunitatea mea au recunoscut întotdeauna miza alegerilor și au procedat în consecință. Așa vor face și acum, sunt convins. Eu am toată încrederea că această bază solidă pe care este clădită relația cu electoratul UDMR se va reconfirma și pe 2 noiembrie.


AGERPRES: Care sunt principalele dumneavoastră obiective în cazul câștigării mandatului prezidențial? Dacă veți câștiga alegerile, veți urmări desemnarea unui nou prim-ministru?
Kelemen Hunor: Educația, sănătatea, cultura, solidaritatea socială și infrastructura vor fi printre cele mai importante preocupări ale mele. Consider că aceste domenii merită mai multă atenție din partea președintelui decât cea care li s-a acordat până acum. Ar fi de dorit un acord politic pe termen lung în aceste domenii, pentru ca strategia să fie coerentă și să nu se schimbe de la un prim-ministru sau președinte la altul. În al doilea rând, îmi doresc o Românie în care echitatea socială este prioritară, fiindcă oamenii se așteaptă ca truda lor zilnică să fie onorată cu o leafă pe măsura muncii lor. Vedem atâtea exemple negative: sume uriașe câștigate fără efort, iar munca de o viață remunerată cu un salariu sau o pensie de nimic. Trebuie să restabilim echilibrul în acest sens și să redăm adevărata valoare muncii. Totodată, le doresc comunităților din diferite regiuni ale țării să trăiască potrivit principiilor și necesităților stabilite de fiecare în parte. Eu aș reprezenta aceste interese la nivel central și aș avea grijă ca ele să fie tratate cu respect. Confuzia cum că președintele țării poate să procedeze cum vor mușchii lui în cazul desemnării premierului trebuie să înceteze, fiindcă nici măcar atribuțiile constituționale actuale nu-i acordă acest drept. În noua Constituție va trebui să accentuăm mai clar separarea puterilor în stat și să restrângem atribuțiile președintelui.

AGERPRES: Cu ce echipă de consilieri veți merge la Palatul Cotroceni?
Kelemen Hunor: Cu siguranță, îmi voi alege o echipă de profesioniști din toate domeniile incluse în atribuțiile președintelui. Consider că este extrem de important ca această echipă să fie de cea mai bună calitate și să fie cât mai diversă în privința modelelor de gândire asupra rostului și rolului președintelui aflat la începutul unei noi etape în dezvoltarea atât de necesară țării.

AGERPRES: Care credeți că sunt principalii dvs. contracandidați?
Kelemen Hunor: Principalii mei contracandidați și interlocutori sunt cei care sunt preocupați de soarta acestei țări și nu aruncă invective în stânga și-n dreapta, nu lansează atacuri sub centură. Trebuie să recunosc faptul că numărul lor se micșorează pe zi ce trece. Din păcate, nu pot să spun același lucru despre pseudo-subiectele care parazitează campania: vorbim foarte mult despre agenții acoperiți și deloc despre viitorul agenților economici. Eu încerc, pe cât posibil, să mă abstrag din aceste intrigi cu James Bond și din alte atacuri de toate felurile, fiindcă am mesaje importante de transmis în privința viitorului acestei țări.

AGERPRES: Ce scor sperați să obțineți în alegeri?
Kelemen Hunor: În momentul de față încerc să transmit mesajul meu la cât mai mulți alegători. Istoria recentă arată că sondajele de opinie nu reușesc și nu au reușit nici în alte dăți să ofere cifre reale despre susținerea candidatului UDMR.

AGERPRES: Dacă nu veți ajunge în cel de-al doilea tur de scrutin, ce le veți recomanda susținătorilor dvs. în ziua votului?
Kelemen Hunor: Despre ce vom transmite alegătorilor vom decide între cele două tururi, aceasta fiind logica firească a lucrurilor.

AGERPRES: Este pregătită România să aibă o femeie președinte?
Kelemen Hunor: Printre tabuurile și prejudecățile de care trebuie să scăpăm se află și acesta — precum că o femeie nu ar fi îndeajuns de capabilă pentru o asemenea funcție. Eu sunt convins de faptul că femeile au șanse să fie într-o societate modernă orice pot fi și bărbații. La fel ca maghiarii, germanii sau sârbii. Desigur, în cazul în care nu ne agățăm de niște criterii superficiale și nu le substituim așteptărilor legate de profesionalismul, seriozitatea, responsabilitatea și integritatea viitorului președinte.

AGERPRES: Cum se implică familia dumneavoastră în campania electorală?
Kelemen Hunor: Familia îmi acordă sprijin moral și tot ce ține de latura umană a acestei perioade foarte intense, dar încerc să n-o implic la modul concret. Această meserie am ales-o eu și nimeni altcineva, drept care tot eu doresc să suport consecințele — bune sau rele — ale acestei decizii.

AGERPRES: Ce vă face să credeți că aveți mai multe șanse la prezidențialele din acest an decât la alegerile precedente?
Kelemen Hunor: Nu am avut niciodată un astfel de enunț. Cred, însă, că prin candidatura mea, la fel ca acum 5 ani, am oportunitatea de a aduce subiecte importante în dezbaterea publică. Am o viziune despre viitorul României și despre locul și rostul maghiarimii în această țară, iar alegătorii au ocazia să-și exprime părerea asupra mesajelor mele. Pe de altă parte, sunt convins că oamenii pot deosebi cu ușurință pe politicienii care se bat între ei de cei care încearcă să aducă această țară pe făgașul normal, abordând probleme reale, de interes public.

AGERPRES: Ce hobby-uri aveți?
Kelemen Hunor: Cititul, drumețiile și fotografiatul sunt principalele mele activități în timpul liber. Din păcate, cu excepția cititului, am puține ocazii de a le practica. După alegeri, cu siguranță, le voi include în programul meu zilnic.

AGERPRES/(AS — autor: Gina Ștefan, editor: Georgiana Tănăsescu)

2014-10-23 10:05:00
AGERPRES

Comentarii

Comenteaza la aceasta stire!