Fii la curent cu toate noutatile!

Facebook Twitter Google+

 

- It happens the same everywhere around the world. (The Yard)

-I was invited somwhere in the wold, by a friend, my friend make a lot of promisses. Promises which prefer to forget, now. He live in a house with several apartaments, with a shared courtyard. Since I am hosted here, and waith the promises come true, I see the same general dirt in the yard. - Time passes by working better. I said, and I grabbed with enthusiasm to clean. Gathering dried laves, collecting papers, sweep. A Lady , neighbour Lady, asked me, very surprised what I doing there . - Cleaning the yadr. I answered. - Because we get a lot of dirt in the house. - Yes she sayd. And she explained that the man who is responsable with cleaning dose not do his job. The inhabitants of the house will make a meeting, and they will solve the problem. This very ugly problem . - OK. I said, she left. While I cleaning the yard, I think what will happen now ? The man will be judjed, they will fire him . However, it is his duty. Or not ? I have collected numerous remnants of cigarettes, Ice cream papers, ...... Did we not have to respect the work of others ? - I asked myself. Why ?. 

- Maybe the man can not chase after everyone. And it looked like in the yard, is a competition. - Who throw more rubbish. It is easy to criticize, it is harder to help. For example: - do not throw trash in the yard. But, it is easier to judge . - This happen every day wherever in the world. We are different characters, but the same different caracters live worldwide, the only thing that is different is the country in which we live. Or where we come from. Richer country , or a poorer country. And it's good, they are poor countries, - We have forgotten how cleaning. They will do it. While I was cleaning, listening the album, The Wall (Pink Floyd and it fit well in the current situation.) I just remembered, my friend promises . - " Our home , our food , our work , life together ........." Yeah sure . Now my friend says he promised to much. In other words . Get out. Or , I 'm bored with this new toy. Thank God that we are not all the same. We are different characters. I have favorite quotes : - "Accept the things to Which fate binds you, and love the people with Whom fate brings you together , but do so with all your heart . " .... "Where I live if someone Gives you a hug it's from the heart . "...To tell the truth, I was very well tolerated in this house, I did not missed anything, for a time. Now my days are counted here, I think I've become an unwanted ghost. A sort trash. Why people do not understand, that promises must be respected. As a man's life may depend on promises. Those who are educated in the virtual world, forget the true world. - "Love all, trust a few, do wrong to none." - - I do not want to hurt anyone, especially my friends, my friend. I keep the pleasant memories. (Because it was. I was accepted and helped for a while. I must admit that. ) My friend wants to help me, even now. He'll tolerate my presence in the area. What great luck I have. Stupidity and reign are paid. I feel it now. - I continue to clean away, maybe I'll manage to clean, in my soul and in others soul. Maybe. But life will never forgive this fatal mistake, why I trusted my friend. Why ? - Because things are linked together, promise and trust. Okay, time to go, I do not accept any false help, and promises more. I'm going to clean in to another world.

 

Home »

ROMÂNI CELEBRI: Emil Racoviţă, un naturalist de notorietate mondială

ROMÂNI CELEBRI: Emil Racoviţă, un naturalist de notorietate mondială

ROMÂNI CELEBRI: Emil Racoviţă, un naturalist de notorietate mondială
 

Casa Memorială ''Emil Racoviţă'', din comuna Dăneşti, judeţul Vaslui

 

Emil Racoviţă s-a născut la 15 noiembrie 1868, la Iaşi. Părinţii săi erau oameni înstăriţi şi cărturari de seamă din Iaşi. Mama, Eufrosina, născută Stamatopol (1845-1907), avea legături directe cu ''Junimea''. Tatăl, Gheorghe (''Gheorghieş'') Racoviţă (1839-1913) avea o moşie, cu conac şi parc, la Şorăneşti (Vaslui). Studiase dreptul şi lucrase un timp în magistratură, apoi, a practicat avocatura în Iaşi, fiind ales în trei rânduri deputat.

Se pare că Gheorghieş Racoviţă l-a cunoscut pe marele povestitor Ion Creangă la şedinţele "Junimii" şi, astfel, Emil Racoviţă a fost încredinţat pentru studiile primare institutorului Ion Creangă. De la şcoala lui Creangă, a trecut la Liceul naţional, iar din clasa a doua la Institutele unite, liceu al cărui corp didactic se compunea din nume respectabile în istoria culturii noastre: Poni, Cobălcescu, Climescu, Ţoni, Lambrior, Caraiani, Vizanti etc., potrivit lucrării "Emil Racoviţă. Opere alese" (Editura Academiei, 1964). Bacalaureatul l-a luat în 1880.

Cu o solidă pregătire teoretică, adept al doctrinei evoluţioniste, cu convingeri progresiste, Racoviţă a plecat la Paris. Contrar dorinţelor sale a ascultat de tatăl său şi a urmat cursurile Facultăţii de Drept, luându-şi licenţa după trei ani. În 1889 şi-a început studiile la Facultatea de Ştiinţe Naturale, unde şi-a găsit, în sfârşit, plăcerea de a învăţa cucerindu-şi profesorii şi colegii. Dar factorul hotărâtor în specializarea şi formaţia sa ştiinţifică a fost integrarea să, încă din primul an de student naturalist, în Şcoala zoologică de la Sarbona, creată de profesorul H.F.Lacaze-Duthiers (1821-1901), care o conducea pe atunci în colaborare cu conferenţiarul său G.Pruvot (1852-1924). Racoviţă s-a bucurat de la început de prietenia conferenţiarului G.Pruvot, care a pus la dispoziţia elevului, apoi a colegului său, întreaga sa erudiţie şi metodă de lucru.

În 1891, Racoviţă şi-a luat licenţa în ştiinţe naturale şi au început să-i fie publicate lucrările. Tot din acelaşi an a început să lucreze la Staţiunea de cercetări Banyuls-sur-Mer. Din 1893, a început, împreună cu Pruvot, campania de explorări oceanografice, an în care a devenit şi membru al Societăţii de Zoologie din Franţa. În 1896 a susţinut doctoratul cu o teză de histologie şi anatomie comparată ("Lobul cefalic şi encefalul anelidelor polichete"), care i-a adus popularitatea şi aprecierea în întreaga lume.

O cercetare ştiinţifică a regiunilor polare sudice a fost plănuită şi organizată de belgieni. În primăvara anului 1897 pregătirile erau terminate. Comandantul şi-a ales cu grijă personalul de bord dar şi echipa ştiinţifică. Recrutarea naturalistului necesar, mărturisea medicul expediţiei, doctorul Cook în cartea sa "Belgica", "... s-a dovedit a fi una dintre cele mai mari greutăţi. În Belgia şi Franţa s-a căutat în zadar şi-n cele din urmă dl. Racoviţă a fost găsit în România."

La 16 august 1897, vasul "Belgica" pleca la drum din Anvers. Expediţia antarctică a fost cea mai eroică şi mai primejdioasă dintre campaniile de explorări la care a participat Racoviţă, ocazie cu care a avut posibilitatea să studieze viaţa focilor, balenelor şi pinguinilor. Aceste informaţii le-a introdus în lucrarea "La vie des animaux et des plantes dans l'Antarctique" (1900).

În 1901 a fost numit director al Staţiunii Banylus-sur-Mer şi conducător al revistei "Archives de zoologie expérimentale et générale". Şi-a continuat expediţiile, în cadrul cărora a studiat o serie de animale, descoperind noi specii. Astfel, între 1901 şi 1904, a cercetat coasta catalană a Mării Mediterane şi malurile insulelor Baleare, iar până în 1914, a explorat numeroase peşteri din Franţa, Spania, Algeria, Italia şi Slovenia, făcând însemnate cercetări asupra izopodelor terestre şi cavernicorne.

Consiliul Dirigent al Transilvaniei l-a invitat, în 1919, să ocupe Catedra de Biologie a Universităţii "Daciei Superioare" din Cluj, unde, în aprilie 1920, a înfiinţat Institutul de Speologie, primul de acest fel din lume, potrivit ''Dicţionarului Membrilor Academiei Române'' (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, 2003). După anul 1920 a făcut cercetări în peşteri din străinătate şi din ţară (peste 1.400 de peşteri), reuşind să extragă circa 150.000 de exemplare micologice, ceea ce a stat la baza unei noi ştiinţe - biospeologia ("Problemele biospeologiei", 1905; "Essai sur les problemes biospéologiques", 1907; "Speologia. Evoluţia şi problemele speologiei").

Emil Racoviţă a fost unul dintre primii biologi din lume care s-a ocupat de etiologia animală. A întocmit, alături de medicul Gheorghe Marinescu, un proiect de înfiinţare a Consiliului naţional al cercetării ştiinţifice, iar la Cluj a fondat o Societate de ştiinţă, pe care a condus-o până la sfârşitul vieţii.

A fost membru corespondent (din 11 apr. 1905), apoi titular (din 2 iun. 1920) şi preşedinte (12 iun. 1926 - 1 iun. 1929) al Academiei Române. A fost ales membru corespondent al Academiei de medicină din Paris (1944), membru în Comitetul de perfecţionare al Institutului de oceanografie din Paris (1946), iar la 7 iunie 1947 a fost ales membru asociat al Academiei belgiene, cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la expediţia antarctică "Belgica".

Savantul român a revenit la Cluj în iunie 1945. Deşi foarte activ, declinul său fizic se instalase şi semnele oboselii se înmulţeau. În aceste condiţii, suplimentarea catedrei de biologie l-a obosit şi mai mult. În vara acelui an a căzut pe scări şi şi-a fracturat omoplatul, dar a continuat munca la Institutul de Speologie, zilnic. A murit la 19 noiembrie 1947. Emil Racoviţă a fost înmormântat, la 21 noiembrie 1947, în cimitirul Clujului în cadrul unor funeralii naţionale.

Emil Racoviţă a fost şi rămâne pentru posteritate un neobosit cercetător, creatorul biospeologiei, pe care a definit-o "ştiinţa formelor de viaţă din mediul subteran".

AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Gabriela Badea)

2018-11-22 09:30:00
AGERPRES

Comentarii

Comenteaza la aceasta stire!