Ziua de 17 iunie a fost declarată Ziua mondială pentru combaterea deşertificării şi a secetei de către Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, prin Rezoluţia A / RES / 49/115 adoptată în decembrie 1994.

Potrivit ONU, marcarea acestei zile este motivată de faptul că deşertificarea şi seceta sunt probleme de o dimensiune globală în sensul că ele afectează toate regiunile lumii şi că este necesară o acţiune comună a comunităţii internaţionale pentru a combate deşertificarea şi seceta, în special în Africa.

Ziua mondială pentru combaterea deşertificării şi a secetei are ca obiective promovarea conştientizării publice a degradării terenurilor şi atragerea atenţiei asupra implementării Convenţiei Naţiunilor Unite pentru combaterea deşertificării (UNCCD).

Adunarea Generală a ONU a adoptat Convenţia pentru combaterea deşertificării (UNCCD), singurul acord internaţional obligatoriu din punct de vedere juridic care leagă mediul şi dezvoltarea de gestionarea durabilă a terenurilor, la 17 iunie 1994.

UNCCD abordează în special zonele sub-umede aride, semiaride şi uscate, cunoscute sub numele de zonele uscate, unde se găsesc unele dintre cele mai vulnerabile ecosisteme. 195 de părţi ale Convenţiei colaborează pentru a îmbunătăţi condiţiile de viaţă pentru persoanele din zonele uscate, pentru a menţine şi a restabili productivitatea solului şi pentru a atenua efectele secetei. UNCCD se angajează în mod special să adopte o abordare de jos în sus, încurajând participarea localnicilor la combaterea deşertificării şi a degradării terenurilor.

Dat fiind că dinamica terenului, a climei şi a biodiversităţii este strâns legată, UNCCD colaborează îndeaproape cu celelalte două convenţii de la Rio; Convenţia privind diversitatea biologică (CBD) şi Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice (CCONUSC), pentru a răspunde acestor provocări complexe printr-o abordare integrată şi o utilizare cât mai bună a resurselor naturale.

Pentru a maximiza impactul acestei zile, UNCCD invită toate statele, organizaţiile societăţii civile, organizaţiile internaţionale şi neguvernamentale şi alte părţi interesate să atragă atenţia asupra problemelor legate de teren şi să educe publicul cu privire la metodele eficiente de realizare a neutralităţii degradării terenurilor prin publicarea şi difuzarea documentarelor, organizarea de conferinţe, întâlniri, seminarii şi expoziţii privind cooperarea internaţională pentru combaterea deşertificării şi efectele secetei.

Deşertificarea este un fenomen care se situează printre cele mai mari provocări ecologice ale timpului nostru. Cu toate acestea, majoritatea oamenilor nu au auzit de ea sau nu o înţeleg, arată ONU.

Deşi deşertificarea poate include acoperirea pământului de către dune de nisip, aceasta nu se referă la avansarea deşerturilor. Dimpotrivă, degradarea persistentă a ecosistemelor uscate are loc în urma activităţilor umane care includ agricultura nesustenabilă, exploatarea minieră, supraîncălzirea terenurilor şi schimbările climatice.

Deşertificarea este o problemă globală, cu implicaţii serioase la nivel mondial în ceea ce priveşte biodiversitatea, securitatea ecologică, eradicarea sărăciei, stabilitatea socio-economică şi dezvoltarea durabilă.

Zonele uscate sunt deja fragile. Pe măsură ce devin degradate, impactul asupra oamenilor, animalelor şi mediului poate fi devastat.

Datele ONU arată că aproximativ 50 de milioane de persoane pot fi strămutate în următorii 10 ani ca urmare a deşertificării.

AGERPRES/ (Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Daniela Juncu)