Peste 18 milioane de alegători sunt așteptați duminică la urne pentru a alege președintele țării. În cursa pentru Cotroceni s-au înscris 14 candidați, fiecare încercând să convingă electoratul că merită să-i acorde încrederea.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES ARHIVA

Campania electorală a început pe 3 octombrie și se va încheia sâmbătă, 1 noiembrie, la ora 7,00. Urnele se vor deschide duminică, la ora 7,00, și se vor închide la ora 21,00.

În competiția electorală au intrat Victor Ponta (PSD-UNPR-PC), Klaus Iohannis (Alianța Creștin-Liberală), Elena Udrea (Partidul Mișcarea Populară), Kelemen Hunor (Uniunea Democrată Maghiară din România), Dan Diaconescu (Partidul Poporului — Dan Diaconescu), Constantin Rotaru (Partidul Alianța Socialistă), Corneliu Vadim Tudor (Partidul România Mare), William Brînză (Partidul Ecologist Român), Mirel Mircea Amariței (Prodemo) și Szilagyi Zsolt (Partidul Popular Maghiar din Transilvania).

De asemenea, vizează funcția de șef al statului și patru independenți — Teodor Meleșcanu, Călin Popescu-Tăriceanu, Monica Macovei și Gheorghe Funar.

Primul candidat pe buletinul de vot va fi Kelemen Hunor (UDMR), potrivit tragerii la sorți efectuate de BEC. Pe următoarele locuri se situează Klaus Iohannis (PNL), Dan Diaconescu (PP-DD), Victor Ponta (PSD-UNPR-PC), William Brînză (Partidul Ecologist Român), Elena Udrea (PMP), Mirel Mircea Amariței (Prodemo), Teodor Meleșcanu — independent, Gheorghe Funar — independent, Szilagyi Zsolt (PPMT), Monica Macovei — independent, Constantin Rotaru (Partidul Alianța Socialistă), Călin Popescu-Tăriceanu — independent, Corneliu Vadim Tudor (PRM).

18.296.567 cetățeni cu drept de vot, așteptați la urne în primul tur de scrutin

Au drept de vot în primul tur al alegerilor prezidențiale, pe 2 noiembrie, 18.296.567 de cetățeni români, iar la cel de-al doilea, pe 16 noiembrie, 18.305.826 de persoane, potrivit ultimelor date furnizate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).

În țară vor fi organizate 18.550 secții de vot, iar în București 1.245 de secții de votare. În sectorul 1 al Capitalei vor fi organizate 162 de secții, în sectorul 2 — 202, în sectorul 3 — 274, în sectorul 4 — 178, în sectorul 5 — 196, iar în sectorul 6 — 233 de secții de votare. MAE a anunțat că vor fi organizate 294 de secții pentru cetățenii români din afara granițelor care doresc să își exercite dreptul de vot. Numărul estimat de buletine de vot necesare pentru secțiile de votare din străinătate este 600.000.

În ziua votării, românii aflați în țară își pot exercita dreptul de vot în baza cărții de identitate, cărții electronice de identitate, cărții de identitate provizorie, buletinului de identitate, pașaportului diplomatic, pașaportului diplomatic electronic, pașaportului de serviciu, pașaportului de serviciu electronic, carnetului de serviciu militar — în cazul elevilor din școlile militare.

Cei care se află în străinătate și în state care permit accesul pe teritoriul lor pe baza cărții de identitate în ziua alegerilor pot prezenta la urne pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic, pașaportul simplu temporar, titlul de călătorie, cartea de identitate, cartea electronică de identitate.

Cetățenii români cu domiciliul în străinătate care în ziua votării se află în țară își pot exercita dreptul de vot la secțiile de votare organizate în România în baza pașaportului simplu cu menționarea țării de domiciliu (CRDS), pașaportului simplu temporar cu menționarea țării de domiciliu (CRDS), pașaportului simplu electronic cu menționarea țării de domiciliu (CRDS), în plus români cu domiciliul în străinătate care în ziua votării se află în străinătate își pot exercita dreptul de vot la secțiile de votare organizate în străinătate și în baza titlului de călătorie.

Declarația pe proprie răspundere, obligatorie pentru cei care nu votează în localitatea de domiciliu

Alegătorii care nu votează la alegerile prezidențiale în localitatea de domiciliu, precum și cei din străinătate trebuie să completeze o declarație pe propria răspundere când se prezintă la urne, prin care își asumă că nu au mai votat și nu vor mai vota la acel tur de scrutin, potrivit unei decizii a Biroului Electoral Central (BEC).

În această categorie intră alegătorii care se prezintă la vot și dovedesc cu actul de identitate că domiciliază în raza teritorială a secției de votare respective, însă au fost omiși din copia listei electorale permanente; cei care în ziua votării se află în altă comună, oraș sau municipiu decât cel de domiciliu; membrii biroului electoral al secției de votare, persoanele însărcinate cu menținerea ordinii și care nu sunt înscrise în copia listei electorale permanente din acea secție; alegătorii care votează la secțiile de votare din străinătate.

Reguli în secțiile de votare

Accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Alegătorul prezintă actul de identitate biroului electoral al secției de votare. Președintele biroului electoral al secției de votare sau membrul desemnat de acesta verifică dacă alegătorul este înscris în copia de pe lista electorală permanentă, după care alegătorul semnează în listă la poziția destinată acestuia. În baza semnăturii în copia de pe lista electorală permanentă sau în tabel, după caz, președintele sau membrul biroului electoral al secției de votare desemnat de acesta îi încredințează alegătorului buletinul de vot și ștampila cu mențiunea "VOTAT", pe care acesta o aplică pe buletinul de vot.

Alegătorul votează separat în cabine închise, aplicând ștampila cu mențiunea "VOTAT" înăuntrul patrulaterului care cuprinde prenumele și numele candidatului pe care îl votează.

Prezența oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Neștiința de carte a alegătorilor nu constituie motiv temeinic pentru însoțirea acestora în cabina de vot de către alte persoane. Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de președintele biroului electoral al secției de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabină un însoțitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secției de votare sau al candidaților.

La cererea alegătorului, în cazul în care acesta a aplicat greșit ștampila cu mențiunea "VOTAT", dar nu a introdus buletinul în urnă, președintele biroului electoral al secției de votare îi poate elibera, numai o singură dată, un nou buletin, reținând și anulând buletinul de vot inițial.

Președintele poate lua măsuri ca staționarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat. Președintele biroului electoral al secției de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice. Durata totală a suspendărilor nu poate depăși o oră.

În ziua votării, între orele 7,00 — 21,00, sunt interzise comercializarea și consumul băuturilor alcoolice în spațiul de protecție al secției de votare.

Pe durata votării se interzice membrilor birourilor electorale ale secțiilor de votare, persoanelor însărcinate cu menținerea ordinii, persoanelor acreditate și operatorilor de sondaj ai institutelor de sondare a opiniei publice sau ai societăților comerciale ori organizațiilor neguvernamentale să poarte ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală.

Votarea cu urna specială

* Persoanele deținute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu și-au pierdut drepturile electorale votează prin intermediul urnei speciale. Directorii penitenciarelor și ai locurilor de deținere sunt obligați să aducă la cunoștința alegătorilor deținuți în baza unui mandat de arestare preventivă sau care sunt în executarea unei pedepse privative de libertate, dar nu li s-a interzis exercitarea drepturilor electorale, faptul că pot vota prin intermediul urnei speciale cu suficient timp înainte de ziua votării.

Cererile de votare prin intermediul urnei speciale se fac în scris și se depun la directorii penitenciarelor sau ai locurilor de deținere, cel mai târziu cu două zile înainte de ziua votării.

Dacă se solicită exercitarea votului prin urna specială de mai mult de 400 de persoane aflate în detenție, cererile în acest sens pot fi depuse cel mai târziu în preziua votării până la ora 20,00 la mai multe secții de votare din localitatea în care se află penitenciarul.

În ziua votului, directorul penitenciarului sau al locului de deținere permite accesul echipei biroului electoral al secției de votare care se deplasează cu urna specială și cu o ștampilă cu mențiunea "VOTAT", buletine de vot și timbre autocolante necesare pentru a se efectua votarea, în spațiul anume amenajat pentru votare, care trebuie să beneficieze de dotări minime pentru asigurarea secretului votului.

Persoanele deținute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate pot vota numai în baza unui act sau document de identitate valabil. În acest sens, directorul penitenciarului sau al locului de detenție, după caz, îi eliberează temporar, numai pentru exercitarea dreptului de vot, actul sau documentul de identitate valabil aflat în dosarul individual.

Totodată, persoanele asupra cărora s-a luat măsura arestului la domiciliu votează prin intermediul urnei speciale în condițiile în care formulează o cerere în acest sens către biroul electoral al secției de votare la care sunt arondate potrivit domiciliului. Cererea se depune cel mai târziu în preziua votării, până la ora 20,00.

* Cu urna specială votează și persoanele netransportabile.

Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate din țară, președintele biroului electoral al secției de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, depusă cel mai târziu în preziua votării, însoțită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puțin doi membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială și cu materialul necesar votării — ștampilă cu mențiunea "VOTAT", buletine de vot și timbre autocolante.

În raza unei secții de votare se utilizează o singură urnă specială. Urna specială poate fi transportată numai de membrii biroului electoral al secției de votare. Urna specială se poate deplasa numai în raza teritorială arondată la respectiva secție de votare.

Urna specială se utilizează numai la secțiile de votare din țară. Secțiile de votare din străinătate nu vor avea sau utiliza astfel de mijloace.

Situațiile în care votul este considerat nul sau valabil

Sunt nule buletinele de vot pe care nu a fost aplicată ștampila de control a secției de votare, buletinele de alt model decât cel legal aprobat, buletinele pe care nu a fost aplicată ștampila cu mențiunea "VOTAT", buletinele de vot la care ștampila cu mențiunea "VOTAT" este aplicată pe mai multe patrulatere sau în afara acestora.

Votul este valabil exprimat în cazul în care, deși ștampila cu mențiunea "VOTAT" aplicată a depășit limitele patrulaterului, opțiunea alegătorului este evidentă, în cazul în care tușul s-a imprimat și pe cealaltă parte a foii pe care a fost aplicată ștampila cu mențiunea "VOTAT", precum și în situația în care ștampila a fost aplicată de mai multe ori în același patrulater sau atât într-un patrulater, cât și în afara oricărui alt patrulater; efectuarea de ștersături sau acoperirea prin scriere a buletinelor de vot nu atrage nulitatea acestora; buletinele de vot nule nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.

Informarea opiniei publice asupra prezenței la vot

Orele la care informațiile despre prezența la vot vor fi disponibile și date publicității sunt 11,30, 14,30, 17,30, 20,30 și 22,30. Orele până la care secțiile de votare vor transmite informații către BEC sunt 10,00, 13,00, 16,00, 19,00 și 21,00.

BEC, precum și birourile electorale județene, birourile electorale ale sectoarelor Municipiului București și Biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate vor furniza zilnic rezultate parțiale, începând cu ora 0,00 din data de 3 noiembrie sau, în cazul unui al doilea tur de scrutin, din data de 17 noiembrie. Informațiile vor fi disponibile și date publicității, începând cu orele 2,00, 5,00, 9,00, 11,00, 17,00, 20,00 din zilele menționate ( 3 sau 17 noiembrie), iar ora de referință a datelor prezentate va fi cu două ore în urmă față de momentul comunicării, adică 0,00, 3,00, 7,00, 9,00, 15,00, 18,00.

BEC a mai stabilit că orele la care va fi comunicată prezența la vot în secțiile din străinătate la alegerile prezidențiale sunt 15,00, 21,00 din ziua votării și 1,00 și 9,00 — din ziua următoare zilei votării.

AEP verifică listele electorale

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), la sesizarea partidelor politice, făcută în cel mult 15 zile de la data validării rezultatului alegerilor și însoțită de probe, verifică listele electorale la care se referă sesizarea, în vederea descoperirii cazurilor în care o persoană a votat fără a avea drept de vot sau a votat de mai multe ori la același tur de scrutin.

Institute acreditate pentru realizarea de sondaje de opinie la ieșirea de la urne

BEC a acreditat Asociația Populară "Wilfried Martens", Societatea Cercetare Consultanță Sociologică "Sociopol", Societatea Rating Pol Consultanță, Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), Biroul de Cercetări Sociale (BCS) și Centrul pentru Studierea Opiniei și Pieței (CSOP) pentru realizarea unor sondaje de opinie la ieșirea de la urne la alegerile prezidențiale.

AGERPRES/(AS — autor: Florentina Ștefănescu, editor: Georgiana Tănăsescu)